admonitiv - explicat in DEX

admonitiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. Care admonestează, care cenzurează. – Din fr. admonitif.

admonitiv (Dicționar de neologisme, 1986)
ADMONITÍV, -Ă adj. Care admonestează, care cenzurează. [< fr. admonitif].

admonitiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADMONITÍV, -Ă adj. care admonestează. (< fr. admonitif)

admonitiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
admonitív (livr.) adj. m., pl. admonitívi; f. admonitívă, pl. admonitíve

admonitiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADMONITÍV, -Ă, admonitivi, -e, adj. (Livr.) Care admonestează, care cenzurează. — Din fr. admonitif.