SCHIZOFRENIE - Dictionar Medical

Pentru un rezultat mai bun, cauta cuvintele la singular


SCHIZOFRENIE SCHIZOFRENIE, s. f. / schizophr6nie, s. f. / schizophrenia. [CfT. skhizein = a desparfi; phren, phrenos = minte, spirit.] *Psihoza cronica a carei origine este multifactoriala: factori genetid, *psihogeni, sociofamiliali, tulburari biochimice ale cre-ierului. Tabloul clinic al bolii este recunoscut de aproape toate culturile, primele descrieri fiind consemnate cu circa 1 400 de ani i. Hr. ConceptuI de s., asa cum este inteles astazi, se contureaza incepand cu sec. al XIX-lea, odata cu primele in-cercari de dasificare a bolilor psihice: Morel (1852) a descris dementa precoce, Kahlbaum (1863) - sindromul catatonic, iar Hecker (1871) - hebefrenia. La sfarsitui sec. al XIX-lea, Krae-pelin delimiteaza cadrul nosologic al bolii, descriind trei forme clinice - catatonica, hebefrenica si paranoida - la care a adaugat ulterior si forma simpla. Bleuler (1911) a introdus ter-menul de schizofrenie, iar Chaslin (1912) termenul de psihoza discordanta. ConceptuI de s., in acceptiunea lui Bleuler, se bazeaza pe gruparea a patru procese psihopatologice funda-mentale: autismul, ambivalenta, tulburarile primare in sfera afec-tiva si perturbarea asociatiilor ideative, care sunt completate de simptomele secundare (accesorii): delirul, halucinatiile, catato-nia si tulburarile de comportament. Dezvoltarea istorica a con-ceptului de s. este jalonata de elaborarea unor criterii diagnos-tice care aduc importante predzari clinice. Schneider descrie simptomele de prim rang, care constau in sonorizarea gandirii, halucinatii auditive, halucinatii care comenteaza actiunile pacien-tului, halucinatii cu proiectie corporala, furtui sau influentarea gandirii, transmiterea gandurilor, perceptii delirante, relatari despre impulsiuni, sentimente sau acte volitionale impuse din exterior si simptome de rang secundar, reprezentate de alte tulburari ale perceptiei, idei delirante, perplexitate, tocire si apla-tizare afectiva sau modificari depresive si/sau euforice ale dis-pozitiei. Jackson si H. Ey descriu simptomele pozitive si ne-gative din s. Simptomele pozitive (halucinatiile, delirul, incoerenta gandirii, ideile tangentiale sau ilogice, comportamentui dezor-ganizat sau bizar) reflecta o exagerare a functiilor psihice nor-male, iar simptomele negative (tulburarile de limbaj, tocirea afectiva, *anhedonia, contactui social scazut, abulia, apatia, hipoprosexia) reprezinta un deficit al functiilor cerebrale si con-stituie sindromul disociativ. Criteriile diagnostice au fost permanent reevaluate Tn dasificarile internationale ICD-10 (OMS) si DSM. Astfel, Tn DSM-IV (1994) se predzeaza urmatoarele criterii Tn elaborarea diagnosticului pozitiv de s.: A) Prezenta unuia sau a mai multor simptome caracteristice dintre urmatoarele: 1) ideatie deliranta; 2) halucinatii; 3) incoerenta ideativa; 4) izolare sociala si autism; 5) comportament catatonic sau dezorganizat; 6) simptome negative (tocire afectiva, abulie, tulburari de limbaj). B) Disfunctie sociala/ocupationala. C) Durata de eel putin 6 luni a manifestarilor permanente ale tulburarii. D) Excluderea tulburarilor schizoafective si afective. E) Exdu-derea abuzului de droguri sau a altor substante psihoactive si a unor tulburari psihice organice. F) Relatia cu o tulburare invadanta a dezvoltarii permite diagnosticul aditional de s. numai Tn cazul prezentei certe a delirului sau a halucinatiilor eel putin timp de o tuna. S. se caracterizeaza printr-o serie de sindroame cardinale: 1) *Autism, repliere Tn sine Tnsusi. 2) Disocierea personalitatii, pierderea a ceea ce determina uni-tatea si omogenitatea personalitatii: reactii afective neadecvate (esec evocat cu euforie, catastrofa personala traita Tn indife-renta), gandire inundata de idei disparate, *discordanta, baraje (Tntreruperea momentana sj involuntara a discursului sau a unei actiuni). Eul se prezinta scindat, divizat, dislocat. 3) Delir *para-noid, nesistematizat si putin comunicabil. Expresiile dinice ale s. sunt multiple si variaza Tn functie de predominanta unuia dintre cele trei sindroame, ca si Tn raport cu existenta unor trasaturi de personalitate obsesionale, isterice, fobice, psi-hopatice. In general, Tn majoritatea dasificarilor sunt recunos-cute urmatoarele forme dinice: 1) S. simpla, definita ca o psi-hoza care se dezvolta insidios, manifestata prin bizareria con-duitelor, incapacitatea de a face fata exigentelor sociale si scaderea tuturor performantelor. Sunt caracteristice detasarea si obtuzitatea afectiva, respingerea, uneori cu brutalitate, a celor apropiati, disparitia progresiva a sentimentelor de simpatie, ambivalenta si inversiunea afectiva. 2) S. paranoida este con-siderala uneori drept cea mai tipica forma de s. Se caracterizeaza prin predominanta ideilor delirante, de obicei asociate cu o mare productivitate halucinatorie. ContinutuI delirului este rupt de realitate, ermetic, incomprehensibil. Deoarece se instaleaza, de obicei, la varsta maturizarii personalitatii, feno-menele de disociere sunt mai lente. 3) S. hebefrenica sau *hebefrenia apare de obicei Tn adolescenta si se caracterizeaza prin refuz de comunicare, absents sau saracie a delirului, prezenta *discordantei, caracterul imprevizibil si brutal al com-portamentului. 4) S. catatonica are ca simptomatologie centrala sindromul catatonic, cu diverse forme de manifestare: a) stu-poare catatonica (inertie, imobilitate, fenomene de negativism, stereotipii de pozitie - *catalepsie); b) agitatie catatonica, cu fenomene de negativism activ si pasiv, verbal si alimentar; rit-mul ideatie este de obicei alert, adesea incoerent, pana la schizofazie - "salata de cuvinte"; c) *catatonism, forma minora a excitatiei catatonice, cu tulburari psihomotorii discordante de tipul 'manierismului, grimaselor, rasului nemotivat, refuzului de a executa gesturi si acte motorii obisnuite; d) *catatonie peri-odica, cu perioade de remisiune; e) catatonie pernicioasa sau cu periculozitate vitala, forma cu debut brusc, de obicei hiper-acut si hipertoxic, manifestata prin alternanta excitate-inhibitie, auto- si heteroagresiune, negativism alimentar, tulburari neu-rovegetative si deces Tn circa doua saptamani; f) catatonie tar-diva, cu prognostic grav, evolutie catre stare dementiala globala, cu *marasm Tn 6-12 luni. 5) S. nediferentiata se defineste ca o stare psihotica ce raspunde criteriilor generale ale s., dar care nu corespunde formelor dinice descrise mai sus sau raspunde simultan la criteriile mai multor forme, fara predominanta neta a unor caracteristici diagnostice. Alte forme de s.: formele pseudonevrotice, s. distimica (*distimie), heboidofrenia (forma de *psihopatie) si s. reziduala.


Alte cuvinte din "Dictionar Medical"

SCHIZOFRENIC SCHIZOFREN SCHIZOFAZIE « »SCHIZOGNATIE SCHIZOGONIE SCHIZOID

Despre "Dictionar Medical Roman"

Dictio Medical este un dictionar medical roman in care termeni medicali sunt explicati in detaliu, venind astfel in ajutorul tau, indiferent ca esti student, elev, profesor sau medic.
Acest dictionar medical contine peste 20.000 de cuvinte, astfel ca indiferent de cuvant il vei gasi aici.

Concluzii "Dictionar Medical Roman"

Folositi acest dictionar medical roman pentru orice nelamurire legata de un termen medical.