FEOCROMOCITOM FEOCROMOCITOM, s. n. / pheochromocytome, s. m. / pheo-chromocytoma. Cjr. phaios = 6run; khroma, -atos = culoare; kytos = celuia; -oma.] Tumora de obicei de mici dimensiuni, eel mai adesea benigna, dar, uneori, si maligna. Se dezvolta din medulosuprarenala, uneori si din paraganglionii situati de-a lungul lantului simpatic; celulele tumorale secreta, paroxistic sau continuu, *catecolamine, responsabile de manifestarile clini-ce, dominate de hipertensiunea care apare In crize, rezistenta la tratament.