BOALA BOALA, s. f. / maladie, s. f. / disease. [s[. vecke bolt = dw-tre, de. wide boHezn = fiodo.} 1) In limbaj curent, orice alterare a starii de â¢sanatate, tradusa de obicei subiectiv prin senzatii anormale (In esenta dezagreabile, dureroase sau neli-nistitoare). 2) B. este un ansamblu de fenomene anormale care difera de norma caracteristica a speciei si care, ca urmaÂre, situeaza organismele afectate Intr-o situatie biologica nefas-ta. In medicina stiintifica: ansamblul de fenomene anormale, fizice sau psihice, provocate la un subiect de catre una sau mai multe cauze endogene sau exogene (In general, dar nu necesar, cunoscute) care pot fi Insotite de modificari denumite patologice (functionale, biochimice sau morfologice). Rezulta o serie de manifestari obiective, denumite *semne, si o serie de manifestari subiective, denumite *simptome, ale caror caracte-re releva atat natura bolii, cat si reactiile proprii bolnavului. Nu exista Inca o distinctie semantica clara si universal admisa Intre b. si o serie de termeni, adesea utilizati ca sinonimi nu IntrutotuI corect: afectiune, entitate morbida, *sindrom. Principa-la dificultate consta In stabilirea distinctiei Intre b. si sindrom. Se invoca doua criterii: a) pentru majoritatea autorilor, b. are totdeauna o cauza bine definita, In timp ce sindromul nu ar fi decat un ansamblu de semne si simptome, consecinta unor cauze diverse; b) al doilea criteriu este etiologic: o b. are cauza totdeauna cunoscuta, entitatile cu etiologie neelucidata fiind considerate sindroame. In prezent exista tendinta sa se consi-dere ca sindrom once entitate morbida postulata, dar mca nedemonstrata, ale carei caracteristici si cauze nu sunt clar definite. Se rezerva numele de b. entitatilor avand o etiologie bine cunoscuta. Aceasta distinctie nu este totdeauna respeo tata si, de aceea, confuzia b. - sindrom este Inca foarte preÂzenta 'in literatura medicala. 0 definire recenta a b., apartinand lui G. E. Palade, laureat al premiului Nobel, va avea cu sigu-ranta o mare acoperire In viitor: ,,Bolile sunt In fond rezultatui unor malfunctii celulare cumulate" (1982). Observatii: Etimolo-gia temenilor boala si bolnav In diferite limbi europene suge-reaza, de obicei, mai mult sentimente subjective decat o apreciere obiectiva. Ex.: In engl. termenul disease, provine din dis-ease = a fi Intr-o stare rea, iar <7ness este derivat din /// = rau; In fr. maladie este derivat din male habitus care semÂnifica mtr-o stare rea', In rusa boliezn este derivat din bolf = durere, In slava veche; In daneza syg = boala, semnifica de fapt contrariat sau fntristat. Dupa cum, patologie provine din gr. pathos = suferinta, iar pacient din lat. patiens = persoana care sufera. Doar termenul german Krank = boala este mai apropiat de o viziune obiectiva, deoarece el semnifica la ori-gine curbat sau pliat, sugerand ca scopul medicinei este re-dresarea pacientului. V. normal si normalitate.