AGITATIE AGITATIE, s. f. / agitation, s. f. / agitation, excitement. [Lat. agitatio, -onis = cyitatie,, de. ia agitare = a pune. m mifcare, a agita fi agere = a acttona, a pune. in mifcare.] Tulburare de comportament caracterizata prin excitatie psihomotorie, cu exagerarea miscarilor, gesturilor si 'mimicii. A. poate fi spon-tana, In relatie cu exaltarea afectiva si excitatia mentala, sau reactionala, provocata de stimulari din mediul ambiant. Poate fi dezordonata, lipsita de intentie sau scop, sau agresiva.