zbârnâi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZBÂRNÂÍ, zbấrnâi, vb. IV.
Intranz. 1. (La
pers. 3) A produce un sunet asemănător cu bâzâitul insectelor, cu vibrarea unei coarde, a unui motor etc.; a bâzâi, a zumzăi.
2. (Despre vânt; la
pers. 3) A șuiera, a vâjâi.
3. (Rar: despre oameni) A-și arăta nemulțumirea murmurând; a bombăni, a cârti. [
Var.:
zbârnăí vb. IV] –
Zbârn +
suf. -âi.