zbârciog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZBÂRCIÓG, zbârciogi, s. m. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, brună-negricioasă sau cenușie-roșcată (
Morchella). ◊
Expr. Cu nasul zbârciog = manifestând neplăcere, dispreț etc. ◊ Compus:
zbârciogi-grași = nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile din pădurile de conifere, cu pălăria zbârcită, cărnoasă și umflată, brună-roșcată, negricioasă sau albă-gălbuie (
Gyromitra). –
Cf. scr. smrcak (după
zbârci1).
zbârciog (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)ZBÂRCIÓG, zbârciógi, s. m. ~ (din
zbâr prin încrucișare cu
rus. smorčok = zbârciog)
zbârciog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)zbârcióg s. m., pl.
zbărciógizbârciog (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ZBÂRCIÓG, zbârciogi, s. m. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, brună-negricioasă sau cenușie-roșcată
(Morchella). ◊
Expr. Cu nasul zbârciog = manifestând neplăcere, dispreț etc. ◊ Compus:
zbârciogi-grași = nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, cărnoasă și umflată, roșcată, negricioasă sau albă-gălbuie
(Gyromitra). –
Comp. sb. smrčak (după
zbârci).
zbârciog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ZBÂRCIÓG, zbârciogi, s. m. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, brună-negricioasă sau cenușie-roșcată (
Morchella). ◊
Expr. Cu nasul zbârciog = manifestând neplăcere, dispreț etc. ◊ Compus:
zbârciog-gras = nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile din pădurile de conifere, cu pălăria zbârcită, cărnoasă și umflată, brună-roșcată, negricioasă sau albă-gălbuie (
Gyromitra). —
Cf. sb. s m r c a k (după
zbârci1).