uncie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÚNCIE, uncii, s. f. Veche unitate de măsură pentru greutăți (folosită și astăzi în Anglia), a cărei valoare a variat între circa 28 și 35 de grame. – Din
lat. uncia.uncie (Dicționar de neologisme, 1986)ÚNCIE s.f. 1. A douăsprezecea parte dintr-o livră la romani.
2. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu 28,349 g, folosită în țările anglo-saxone. [Gen.
-iei. / cf. lat.
uncia, fr.
once].
uncie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÚNCIE s. f. unitate engleză de măsură pentru masă. ♦ ~ comercială = 28,349 g; ~ monetară (pentru metale prețioase) = 31,103 g. (< lat.
uncia)
uncie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)úncie (-ci-e) s. f.,
art. úncia (-ci-a), g.-d. art. únciei; pl. úncii, art. únciile (-ci-i-)uncie (Dicționaru limbii românești, 1939)*úncie f. (lat.
uncia, a doŭă-spre-zecea parte a libreĭ la Romanĭ, lungimea degetuluĭ mare. V.
oca). A doŭă-spre-zecea parte a libreĭ romane: în Francia, 1ǀ16 din vechea livră (30 gr., 59).
Fig. Fam. Mică cantitate:
o uncie de vanitate. – La Dos.
unghie (mgr.
ungia).
uncie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)uncie f.
1. mică greutate farmaceutică;
2. fig.4 foarte mică cantitate.uncie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÚNCIE, uncii, s. f. Veche unitate de măsură pentru greutăți (folosită și astăzi în țările anglo-saxone), a cărei valoare a variat între circa 28 și 35 de grame. —
Din lat. uncia.