ujujit(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) UJUJÍT, -Ă,ujujiți, -te, adj. (Reg.) Uscat2 (I 1). Vreascuri ujujite. – Cf. sl. usušiti.
ujujit(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ujujít (reg.) adj. m., pl. ujujíți; f. ujujítă, pl. ujujíte
ujujit(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) UJUJÍT, -Ă,ujujiți, -te, adj. (Reg.) Uscat2 (I 1). Vreascuri ujujite. — Cf. sl. u s u š i t i.