reflectivitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REFLECTIVITÁTE s. f. (
Biol.) Însușire a țesuturilor vii de a provoca răspunsuri reflexe. – Din
fr. reflectivité, engl. reflectivity.reflectivitate (Dicționar de neologisme, 1986)REFLECTIVITÁTE s.f. Însușire a țesuturilor vii de a provoca răspunsuri reflexe. [Cf. fr.
réflectivité].
reflectivitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)REFLECTIVITÁTE s. f. însușire a țesuturilor vii de a provoca răspunsuri reflexe. (< fr.
réflectivité)
reflectivitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REFLECTIVITÁTE s. f. (
Biol.) Însușire a țesuturilor vii de a provoca răspunsuri reflexe. — Din
fr. réflectivité, engl. reflectivity.