radiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIÉRE1, radieri, s. f. Faptul de
a radia1; radiație. [
Pr.:
-di-e-] –
V. radia1.radiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)RADIÉRE2, radieri, s. f. (
Jur.) Acțiunea de
a radia2 și rezultatul ei; ștergere dintr-un registru a inscripției privitoare la anumite acte sau drepturi. [
Pr.:
-di-e-] –
V. radia2.radiere (Dicționar de neologisme, 1986)RADIÉRE s.f. Faptul, acțiunea de a radia și rezultatul ei. [Pron.
-di-e-. / <
radia].
radiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)radiére (-di-e-) s. f.,
g.-d. art. radiérii; pl. radiériradiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIÉRE1, radieri, s. f. Faptul de
a radia1; radiație. [
Pr.: -
di-e-] —
V. radia1.radiere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)RADIÉRE2, radieri, s. f. (
Jur.) Acțiunea de
a radia2 și rezultatul ei; ștergere dintr-un registru a inscripției privitoare la anumite acte sau drepturi. [
Pr.: -
di-e-] —
V. radia2.