pârjoală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÂRJOÁLĂ, pârjoale, s. f. (
Reg.)
1. Bucată de carne friptă la grătar.
2. Chiftea mare, dată prin pesmet și prăjită în grăsime. – Din
tc. pirzola, bg. păržola.pârjoală (Dicționar de argou al limbii române, 2007)pârjoală, pârjoale s. f. v.
parașutăpârjoală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pârjoálă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. pârjoálei; pl. pârjoálepârjoală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pârjoală f. felie de carne friptă pe cărbuni. [Slovean PRAJOLA].
pârjoală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PÂRJOÁLĂ, pârjoale, s. f. (
Reg.)
1. Bucată de came friptă la grătar.
2. Chiftea mare, dată prin pesmet și prăjită în grăsime. — Din
tc. pirzola, bg. păržola.