pacificare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PACIFICÁRE s. f. Acțiunea de
a pacifica și rezultatul ei. –
V. pacifica.pacificare (Dicționar de neologisme, 1986)PACIFICÁRE s.f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. ♦ (
Rar) Împăcare, liniștire. [<
pacifica].
pacificare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pacificáre s. f.,
g.-d. art. pacificắriipacificare (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pacificare f. restabilirea păcii într’un Stat sau între popoare beligerante.
pacificare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PACIFICÁRE s. f. Acțiunea de
a pacifica și rezultatul ei. —
V. pacifica.