mucava - explicat in DEX

mucava (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MUCAVÁ, mucavale, s. f. Carton gros întrebuințat la legatul cărților, la confecționarea cutiilor, ambalajelor etc. – Din tc. mukavva.

mucava (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
mucavá (mucavále), s. f. – Carton. – Var. (înv.) mucăvă. Tc. mukava, din arab. mukawwā (Șeineanu, II, 264; Lokotsch 1508; Ronzevalle 164), cf. ngr. μουϰαβᾶς, bg. mukava.

mucava (Dicționaru limbii românești, 1939)
mucavá f. (turc. mukava, d. ar. mukavva; ngr. mukavás, bg. -va). Carton.

mucava (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mucavá s. f., art. mucaváua, g.-d. art. mucaválei; pl. mucavále, art. mucaválele

mucavà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mucavà f. 1. carton; 2. broderie pe carton. [Turc. MUKAVA].