montaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONTÁJ, montaje, s. n. 1. Montare
1; (
concr.) ansamblu, sistem rezultat în urma unei montări.
2. Reunire a unor imagini (picturale, grafice, fotografice) independente sau a unora care fac parte dintr-o compoziție pentru a obține un ansamblu; (
concr.) ansamblu realizat astfel.
3. Fază finală în tehnica de lucru a unui film, care cuprinde selectarea scenelor, stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor, mixajul cu acompaniamentul sonor etc. în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului.
4. Combinarea într-o ordine succesivă logică și într-un tot unitar, a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o operă literară, dintr-o compoziție muzicală etc., în vederea unei transmisiuni radiofonice, de televiziune sau pentru un spectacol.
Montaj literar. – Din
fr. montage.montaj (Dicționar de neologisme, 1986)MONTÁJ s.n. 1. Montare.
2. Combinare a unor scene de film într-o succesiune naturală pentru a forma un tot artistic. ◊
Montaj radiofonic = combinarea într-o ordine logică, succesivă a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr-o piesă sau dintr-o operă literară etc. în vederea unei transmisiuni radiofonice;
montaj de versuri = combinare de diverse poezii.
3. (
În pictură, grafică, fotografie) Reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție cu scopul de a obține un nou ansamblu; (
concr.) ansamblu astfel realizat.
4. Sistem, formație care rezultă din montarea unor piese, a unor mecanisme etc. ♦ Sistem de montare. [< fr.
montage].
montaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)MONTÁJ s. n. 1. montare. 2. etapă finală în realizarea unui film, în asamblarea scenelor filmate într-o anumită succesiune. ◊ operație care constă în alăturarea prin tăiere și lipire ulterioară a fragmentelor de peliculă. ♦ ~ radiofonic = combinarea într-o ordine logică, succesivă a scenelor și episoadelor caracteristice dintr-o piesă, operă literară etc. în vederea unei transmisiuni radiofonice. 3. (în pictură, grafică, fotografie) reunire a unor imagini independente sau care fac parte dintr-o compoziție, cu scopul de a obține un nou ansamblu. 4. sistem, formație care rezultă din montarea unor piese, mecanisme etc. (< fr.
montage)
montaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)montáj s. n.,
pl. montáje