misticism - explicat in DEX

misticism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MISTICÍSM s. n. Credință în existența unor forțe supranaturale și în posibilitatea omului de a comunica direct cu aceste forțe (prin revelație, intuiție, extaz); misticitate. ♦ Stare de spirit specifică misticului (2). – Din fr. mysticisme.

misticism (Dicționar de neologisme, 1986)
MISTICÍSM s.n. Concepție teologică-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credința în existența unor forțe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelație, intuiție, extaz; mistică. ♦ Comportament, atitudine psihică, concepție specifică misticilor. [Cf. fr. mysticisme, rus. mistițizm].

misticism (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MISTICÍSM s. n. concepție ideologico-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credința în existența unor forțe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelație, intuiție, extaz; mistică. (< fr. mysticisme)

misticism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
misticísm s. n., (practici mistice) pl. misticísme

misticism (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
misticism n. doctrină, dispozițiune de a admite comunicațiuni extraordinare între om și divinitate.