igrasie - explicat in DEX

igrasie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IGRASÍE s. f. Umezeală persistentă a pereților de zidărie ai unei construcții, datorată apei reținute în porii materialelor din care sunt executați. ◊ Expr. (Fam. și arg.) A avea igrasie la cap (sau la mansardă) = a fi prost, zăpăcit sau nebun. – Din ngr. igrasía.

igrasie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
igrasíe (-íi), s. f. – Umezeală a pereților. – Mr. igrasie. Ngr. ὐγρασία (DAR; Gáldi 199). – Der. igrasios, adj. (umed).

igrasie (Dicționaru limbii românești, 1939)
igrasíe f. (ngr. și vgr. ῾ygrasía, umezeală, d. ῾ygrós, umed). Umezeală (în zidurĭ). – Și egr-.

igrasie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
igrasíe (i-gra-) s. f., art. igrasía, g.-d. igrasíi, art. igrasíei

igrasie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
igrasie f. umezeala pereților casei. [Gr. mod.].

igrasie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IGRASÍE s. f. Umezeală persistentă a pereților de zidărie ai unei construcții, datorată apei reținute în porii materialelor din care sunt executați. ◊ Expr. (Fam. și arg.) A avea igrasie la cap (sau la mansardă) = a fi prost, zăpăcit sau nebun. – Din ngr. igrasia.