ignora - explicat in DEX



ignora (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IGNORÁ, ignorez, vb. I. Tranz. 1. A nu ști, a nu cunoaște ceva. 2. A neglija în mod voit ceva sau pe cineva, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a face abstracție de... – Din fr. ignorer, lat. ignorare.

ignora (Dicționar de neologisme, 1986)
IGNORÁ vb. I. tr. 1. A nu cunoaște, a nu ști. 2. A neglija, a simula că nu observă (pe cineva sau ceva). [Pron. ig-no-, p.i. 1 -rez, ignór, 3,6 -rează și -ră. / cf. lat., it. ignorare, fr. ignorer].

ignora (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IGNORÁ vb. tr. I. a nu cunoaște, a nu ști. 2. a neglija, a simula că nu observă (pe cineva sau ceva). (< fr. ignorer, lat. ignorare)

ignora (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!ignorá (a ~) (ig-no-/i-gno-) vb., ind. prez. 3 ignóră

ignorà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ignorà v. a nu ști, a nu cunoaște.

ignora (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IGNORÁ, ignor, vb. I. Tranz. 1. A nu ști, a nu cunoaște ceva. 2. A neglija în mod voit ceva sau pe cineva, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a face abstracție de... [Prez. ind. și: ignorez] — Din fr. ignorer, lat. ignorare.