etilic - explicat in DEX

etilic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ETÍLIC, -Ă, etilici, -ce, adj. Care conține etil; pe bază de etil. ◊ Alcool etilic = alcool. Eter etilic = eter (1). – Din fr. éthylique.

etilic (Dicționar de neologisme, 1986)
ETÍLIC, -Ă adj. (Chim.) Care conține etil. ◊ Alcool etilic = alcool obținut din cereale, din fructe etc., care se folosește la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant etc. [< fr. éthylique].

etilic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ETÍLIC, -Ă adj. care conține etil. ♦ alcool ~ = alcool (2). (< fr. éthylique)

etilic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*etílic, -ă adj. (d. etil). Chim. Se zice despre compușiĭ derivațĭ aĭ etanuluĭ: alcool etilic (CH₃ – CH₂ OH).

etilic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
etílic adj. m., pl. etílici; f. etílică, pl. etílice

etilic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ETÍLIC, -Ă, etilici, -ce, adj. Care conține etil; pe bază de etil. ◊ Alcool etilic = alcool. Eter etilic = eter (1). — Din fr. éthylique.