diverticul - explicat in DEX

diverticul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DIVERTÍCUL, diverticule, s. n. (Anat.) Mică prelungire a unui organ tubular. – Din fr. diverticule.

diverticul (Dicționar de neologisme, 1986)
DIVERTÍCUL s.n. (Anat.) Apendice care are o cavitate interioară și se termină ca un fund de sac. [< fr. diverticule, cf. lat. diverticulum].

diverticul (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIVERTÍCUL¹ s. n. 1. formație anatomică în formă de sac sau buzunar care comunică cu un organ cavitar. 2. loc ascuns; cotlon, ungher. (< fr. diverticule, lat. diverticulum)

diverticul (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DIVERTICUL²(O)- elem. „diverticul”. (< fr. diverticul/o/-, cf. lat. diverticulum, adăpost)

diverticul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
divertícul s. n., pl. divertícule

diverticul (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DIVERTÍCUL, diverticule, s. n. (Anat.) Cavitate saciformă ce comunică cu un canal natural. — Din fr. diverticule.