caracatiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CARACÁTIȚĂ, caracatițe, s. f. Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze (
Octopus vulgaris). ♦
Fig. Persoană lacomă, apucătoare, hrăpăreață. – Din
rus. karakatița.