apocrif - explicat in DEX

apocrif (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. – Din fr. apocryphe, lat. apocryphus.

apocrif (Dicționar de neologisme, 1986)
APOCRÍF, -Ă adj. (Despre documente, scrieri) Atribuit în mod fals altui autor; nesigur; neautentic. ♦ (s.n.) Scriere religioasă nerecunoscută de canoane. [Cf. fr. apocryphe, lat. apocryphus, gr. apokryphos – ascuns].

apocrif (Marele dicționar de neologisme, 2000)
APOCRÍF, -Ă I. adj. (despre documente, scrieri) atribuit în mod fals unui alt autor; neautentic. II. s. n. scriere religioasă nerecunoscută de canoane. (< fr. apocryphe, lat. apocryphus)

apocrif (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Atribuit în mod fals altui autor decât celui adevărat. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută între cele numite canonice. – Fr. apocryphe (lat. lit. apocryphus).

apocrif (Dicționaru limbii românești, 1939)
*apocríf, -ă adj. (vgr. apókryphos, ascuns. V. criptă). Nesigur, neautentic, suspect: istorie apocrifă. S. n. Carte necanonică considerată de biserică ca neinspirată, ca cea despre copilăria lui Iisus și Epistolia saŭ Visul Maĭciĭ Domnuluĭ.

apocrif (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apocríf¹ (-po-crif) adj. m., pl. apocrífi; f. apocrífă, pl. apocrífe

apocrif (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
apocríf² (-po-crif) s. n., pl. apocrífe

apocrif (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
apocrif a. nesigur: scriere apocrifă, al cărui autor e necunoscut. ║ n. carte necanonică, considerată de Biserică ca neinspirată, cum este apocriful despre copilăria lui Isus și Epistolia sau visul Maicei Domnului.

apocrif (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
APOCRÍF, -Ă, apocrifi, -e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. — Din fr. apocryphe, lat. apocryphus.