acaret - explicat in DEX

acaret (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ACARÉT, acareturi, s. n. 1. Construcție auxiliară care ține de o gospodărie. 2. (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Din tc. akaret.

acaret (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
acarét (acaréturi), s. n. 1. Accesorii, bunuri gospodărești. – 2. Unelte (mai ales agricole). < Tc. akarat, pl. de la akar „bunuri gospodărești” (Șeineanu, II, 7; Lokotsch 43).

acaret (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
acaret, acareturi s. n. 1. fleac, mărunțiș 2. (la pl. – deț.) obiecte de uz personal

acaret (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ACARÉT, acareturi, s. n. Construcție secundară care ține de o clădire. ♦ Clădire mare (împreună cu construcțiile care țin de ea); (la pl.) unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Tc. akarat.

acaret (Dicționaru limbii românești, 1939)
acarét și ecarét n., pl. e și urĭ (turc. ' akaret, ' akarat, imobile, care e pl. arabic d. ' akar, imobil, bina). Imobil, bina, construncțiune [!]. Anexă (hei) la casa uneĭ moșiĭ, ca: hambare, șoproane ș. a. V. holeab.

acaret (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
acarét s. n., pl. acaréturi

acaret (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
acaret n. 1. construcțiune cu dependințele ei, sinonim cu binà; pământul moșiei e roditor, acareturile în bună stare AL.; 2. pl. averi nemișcătoare (moșii, case, etc.). [Turc. ACARET].

acaret (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ACARÉT, acareturi, s. n. 1. Construcție auxiliară care ține de o gospodărie. 2. (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. — Din tc. akaret.