abortiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj.,
s. n. (
Biol.)
1. Adj. Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime.
Fetus abortiv. Boală abortivă. 2. Adj.,
s. n. (Substanță sau mijloc) care provoacă avortul. – Din
fr. abortif, lat. abortivus.abortiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)abortív, -ă I. adj. produs înainte de vreme; prematur.
II. adj., s. n. (produs) destinat a provoca avortul. (< fr.
abortif, lat.
abortivus)
abortiv (Dicționar de neologisme, 1986)ABORTÍV, -Ă adj. 1. Produs înainte de vreme; prematur.
2. Nedezvoltat normal până la capăt. [Cf. fr.
abortif, lat.
abortivus].
abortiv (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj. 1. (
Med.) Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu s-a dezvoltat în întregime.
Fetus abortiv. Febră abortivă. 2. (
Bot.) Care nu s-a dezvoltat în mod normal, până la capăt. –
Fr. abortif (
lat. lit. abortivus).abortiv (Dicționaru limbii românești, 1939)*abortív, -ă adj. (lat.
abortivus). Născut în ainte [!] de timp. Care cauzează avort:
medicament abortiv.abortiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abortív1 adj. m.,
pl. abortívi; f. abortívă, pl. abortíveabortiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)abortív2 s. n.,
pl. abortíveabortiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj.,
s. n. (
Biol.)
1. Adj. Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu a evoluat în întregime.
Fetus abortiv. Boală abortivă. 2. Adj.,
s. n. (Substanță sau mijloc) care provoacă avortul. — Din
fr. abortif, lat. abortivus.