abiogen - explicat in DEX



abiogen (Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române, 1988 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ABIOGÉN, -Ă, abiogeni, -e, adj. (Biol.; despre medii) Care este lipsit de viață; (despre procese) care are loc, se petrece fără participarea materiei vii. [Pr.: -bi-o] – Din fr. abiogène.

abiogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)
abiogén, -ă adj. în absența materiei vii. (din fr. abiogène)

abiogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
abiogén (-bi-o-) adj. m., pl. abiogéni; f. abiogénă, pl. abiogéne

abiogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, 1996)
ABIOGÉN, -Ă, abiogeni, -e, adj. (Biol.; despre medii) Care este lipsit de viață; (despre procese) care are loc, care se petrece fără participarea materiei vii. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. abiogène.

abiogen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ABIOGÉN, -Ă, abiogeni, -e, adj. (Biol.; despre medii) Care este lipsit de viață; (despre procese) care are loc, care se petrece fără participarea materiei vii. [Pr.: -bi-o-] — Din fr. abiogène.