TETANOS TETANOS, s. n. / t6tanos, s. m. / tetanus, [^r. tetanos = mcordat, rigid, de (a teinein = a im-ordo.] Boala toxiinfectioasa sporadica, acddentala, necontagioasa si neimunizanta, de gravi¬tate extrema, provocata de bacilul Clostridium tetani (*C/os(ri-dium). Infectia este contractata la nivelul unor plagi acciden-tale, chiar minime, contaminate cu materii ce pot contine spori tetanici sau bacterii (pamant, gunoaie, materii fecale, metale ruginite). Semnele bolii apar intre patru zile si trei saptamani, in functie de localizarea si intinderea plagii, ca si a gradului de contaminare. Boala debuteaza prin contracturi musculare localizate, indeosebi 'trismus, care devin progresiv generalizate (*opistotonus), Tnsotite de semne generate (febra mare, tahip-nee, tahicardie). Contracturile muschilor scheletici sunt perma-nente si paroxistice. In cazul paraliziei muschilor respiratori se impune *respiratia asistata. Prognosticul t. ramane sever. Pre-ventia se realizeaza prin vaccinare si administrarea de *imuno-globuline umane la persoanele nevacdnate. Vaccinarea ofera protectie totala, iar declararea bolii este obligatorie.