Nulitatea actului juridic civil sanctiune, de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice editate pentru incheierea sa valabila. Deci, nulitatea este sanctiunea care intervine in cazul in care nu se respecta, la incheierea actului juridic civil, conditiile de valabilitate.Nulitatea actului juridic civil poate realiza urmatoarele functii:- functia preventiva, care consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic cu nerespectarea conditiilor sale de valabilitate: stiind ca un act incheiat cu incalcarea legii privind valabilitatea sa va fi lipsit de efecte, subiectele de drept civil sunt descurajate si indemnate sa respecte legea civila;- functia sanctionatorie: daca prima functie nu si-a dovedit eficientele, intra in actiune aceasta a doua functie, care inlatura efectele contrare legii;- functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii, in domeniul actelor juridice civile; prin realizarea celor doua functii anterioare, se asigura respectarea normelor de drept civil care guverneaza conditiile de valabilitate a actului juridic civil. Totodata, nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri.Criteriile de clasificare si categoriile de nulitati, in functie de aceste criterii sunt urmatoarele:1) in functie de natura interesului ocrotit, general sau individual, prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil, nulitatea este de doua feluri: absoluta si relativa;2) in functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este: partiala si totala;3) dupa modul de consacrare legislativa, distingem: nulitatea expresa si nulitatea virtuala; acestor nulitati li se mai spune si textuale, respectiv implicite;4) dupa felul conduitei de validitate nerespectata, se deosebeste intre nulitatea de fond si nulitatea de forma;5) dupa modul de valorificare, nulitatile se impart in nulitate judiciara si nulitate amiabila. Intrucat, in principiu, nulitatile presupun darea unei hotarari a unui organ jurisdictional (fiind, deci, judiciare, iar nu de drept), cazurile de nulitate amiabila fiind rare in practica, nu vom insista pe aceasta clasificare.Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general, public. Este relativa acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes particular, individual ori personal. Sub aspect terminologic, nulitatea absoluta este desemnata, in legislatie, practica si chiar doctrina, uneori, prin formulele: actul este „nul de drept”, sau „nul” ori „nul de plin drept“ sau „actul va fi nul”, iar nulitatea relativa este indicata prin formulele „actul este anulabil”, „actul poate fi anulat”; nulitatii relative i se mai spune si nulitatea „de protectie”, desi, in realitate, „de protectie” este si nulitatea absoluta, diferita, in cele doua cazuri, fiind natura interesului protejat, fie public, fie individual sau personal. Este partiala acea nulitate care desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic civil, celelalte efectele ale actului producandu-se, intrucat nu contravin legii.Este totala acea nulitate care desfiinteaza actul juridic civil in intregime.Dintre aceste doua nulitati, nulitatea partiala este regula, iar nulitatea totala reprezinta exceptia.In aplicarea practica a acestor doua nulitati, se tine seama atat de cauza de nulitate (ex.: nerespectarea formei ceruta „ad validitatem” va conduce la nulitate totala), cat si de complexitatea continutului clauzelor actului juridic civil, deoarece, doar la un act cu mai multe clauze si, deci, efecte, unele pot fi desfiintate, iar altele mentinute; spre exemplu, un imprumut cu dobanda, mai mare decat cea permisa de lege (camata), poate fi anulat partial, desfiintandu-se doar clauza privitoare la dobanda, dar mentinandu-se restul efectelor actului. Trebuie evitata confuzia intre nulitatea partiala, pe de o parte si:a) dintre doua acte juridice civile, se anuleaza doar unul, in intregime;b) desi nevalabila ca un anumit act juridic, manifestarea de vointa produce efecte juridice ca alt act juridic, in virtutea conversiunii;c) actul anulabil este validat prin confirmare;
d) nulitatea priveste actul in intregime, luat fie ca
negotium juris, fie ca
instrumentum probationis, pe de alta parte, intrucat, in nici unul dintre cazurile mentionate nu este vorba despre nulitatea partiala
.Este expresa (explicita ori textuala) acea nulitate care este prevazuta, ca atare, intr-o dispozitie legala. Majoritatea nulitatilor este formata de nulitatea expresa, prevazute in Codul civil sau alte izvoare ale dreptului civil.Este virtuala (implicita sau tacita) acea nulitate care nu este prevazuta expres de lege, dar rezulta din modul in care est reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil. Nulitatea de fond este acea nulitate care intervine in caz de lipsa ori nevalabilitate a unei conditii de fond a actului juridic civil: consimtamant, capacitate, obiect, cauza.Nulitatea de forma este acea nulitate care intervine in cazul nerespectarii formei ceruta
ad validitatem.Ca frecventa, sunt mai numeroase cazurile nulitatii de fond, decat acelea de forma.Sunt cauze de nulitate a actului juridic:- incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a face actul; - lipsa ori nevalabilitatea consimtamantului;- nevalabilitatea obiectului actului juridic;- nevalabilitatea cauzei (scopului) actului juridic;- nerespectarea formei ceruta
ad validitatem;- nesocotirea limitelor libertatii actelor juridice (normele imperative, ordinea publica si bunele moravuri);- lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;- fraudarea legii.Atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil urmatoarele cauze:-incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor, in cazurile:a) nerespectarea unei incapacitati speciale, impusa pentru ocrotirea unui interes public;b) lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatilor de folosinta;-lipsa totala a consimtamantului, cum este si in cazul erorii – obstacol (
error in negatio si
error in corpore);-nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;-cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala;-nerespectarea formei ceruta
ad validitatem;-lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative;-incalcarea ordinii publice;-frauda legii.Atrag nulitatea relativa a actului juridic civil urmatoarele cauze:- viciile de consimtamant: eroarea, dolul; violenta si leziunea; - lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil;- nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanei: 1) actul este incheiat de persoana lipsita de capacitatea de exercitiu (a minorului sub 14 ani si interzisului judecatoresc); 2) actul s-a incheiat fara incuviintarea ocrotitorului legal si este lezionar pentru minorul intre 14-18 ani; 3) actul s-a incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelare; 4) actul s-a incheiat in lipsa ori cu depasirea puterilor, pentru persoana juridica, precum si nerespectarea unor incapacitati (instituite pentru protectia unor interese individuale, personale – Ex.: interdictia vanzarii-cumpararii intre soti);- nerespectarea dreptului de preemtiune.Prin regim juridic al nulitatii se inteleg regulile carora este supusa nulitatea absoluta sau cea relativa si priveste trei aspecte: 1) cine poate invoca nulitatea; 2) cat timp poate fi invocata nulitatea; 3) daca poate fi sau nu acoperita nulitatea, prin confirmare.Regulile in care se exprima regimul juridic al nulitati absolute sunt:a) nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes;b) actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila;c) nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.Regimul juridic al nulitatii relative este exprimat de urmatoarele reguli:a) nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carui interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic; invocarea poate fi facuta personal de cel interesat daca are capacitatea necesara pentru aceasta, dar poate fi facuta si de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu;b) actiunea in anulabilitate este prescriptibila;c) nulitatea relativa poate fi confirmata, expres sau tacit.Efectele nulitatii reprezinta consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii, prin desfiintarea raportului juridic generat de actul lovit de nulitate si restabilirea legalitatii.Efectele nulitatii sunt mai restranse ori mai intinse, dupa cum este cazul de o nulitate partiala, ori de una totala.Efectele nulitatii mai difera si in functie de ceea ce s-a intamplat dupa incheierea actului juridic, putandu-se distinge urmatoarele ipoteze:1) actul n-a fost incheiat inca; aplicarea nulitatii va insemna ca acel act, fiind desfiintat, nu mai poate fi executat, partile aflandu-se in situatia egala aceleia in care n-ar fi incheiat actul;2) actul a fost executat total sau partial, pana la hotararea de anulare a actului; in aceasta ipoteza, efectele nulitatii vor consta in: a) desfiintarea, retroactiva, a actului; b) restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat;3) actul a fost executat, iar dobanditorul de drepturi le-a transmis, la randul sau, unor terti subdobanditori, pana la intervenirea hotararii de anulare a actului; in aceasta ipoteza, efectele nulitatii presupun: a) desfiintarea actului executat; b) restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat; c) desfiintarea si a actului subsecvent.Efectul nulitatii se exprima prin adagiul:
quod nullum est, nullum producit effectum. Pentru a opera, insa, aceasta regula, este necesar sa fie aplicate principiile efectelor nulitatii, si anume:1) retroactivitatea nulitatii;2) restabilirea situatiei anterioare (
restitutio in integrum), care se realizeaza prin restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat;3) anularea nu numai a actului initial, primar, ci si a actului subsecvent
(resoluto jure dantis, resolvitur jus accipentis).De mentionat ca, nulitatea se intalneste si in alte ramuri de drept: drept administrativ, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul procesual penal si civil, dreptul comercial etc.In fiecare din aceste ramuri sunt prevazute reglementari specifice pentru inlaturarea nulitatii si a efectelor sale.