Gajul (amanetul) - Dictionar Juridic

Pentru un rezultat mai bun, cauta cuvintele la singular


Gajul (amanetul)
contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei. Poate fi obiect al gajului atat un bun mobil corporal, cat si un bun mobil incorporal, de exemplu o creanta pe care debitorul o are impotriva altei persoane. Legislatia noastra cunoaste in prezent doua forme de gaj: cu deposedare si fara deposedare. Dupa modul in care se stabileste obligatia de a constitui gajul, acesta poate fi:- gajul conventional – partile sunt acelea care convin asupra necesitatii constituirii gajului;- gajul legal – legea obliga pe anumite persoane sa constituie un gaj;- gajul judecatoresc – instanta este cea care dispune instituirea sa, cum este cazul cautiunii prevazute in caz de executie vremelnica.Contractul de gaj este un contract accesoriu, real si unilateral. El este accesoriu fata de raportul principal de obligatie pe care il garanteaza; existenta sa valabila si stingerea sa depind de soarta obligatiei principale garantate.Poate fi garantata cu gaj si o creanta eventuala ce s-ar putea naste in viitor, asa cum este gajul destinat a garanta acoperirea prejudiciului pe care l-ar putea produce un gestionar unitatii in care lucreaza. Gajul cu deposedare este un contract real, deoarece nu ia nastere decat prin remiterea efectiva a bunului gajat. Remiterea se face, de regula, in mana creditorului, dar, conform intelegerii partilor, poate sa se faca in mana unui tert insarcinat cu pastrarea lucrului gajat, pana la plata datoriei.Daca gajul este fara deposedare, contractul de gaj este un contract consensual, remiterea nemaiconstituind o conditie de existenta a contractului. Contractul de gaj este unilateral, deoarece el da nastere unei singure obligatii, aceea a creditorului de a pastra bunul, de a-l conserva si a-l restitui debitorului cand acesta isi va executa obligatia ce-i revine, pentru a carei garantare a constituit gajul. Tot unilateral este si contractul de gaj fara deposedare, numai ca de data aceasta obligatia de pastrare a bunului si de tinere a lui la dispozitia creditorului, ca garantie, revine insusi debitorului.Pentru constituirea gajului se cer a fi intrunite anumite conditii, dintre care unele se refera la persoana debitorului, altele la obiectul gajat, iar altele la formalitatile necesare constituirii:1)Cat priveste persoana constituitorului se cere ca acesta sa fie proprietarul bunului gajat si sa aiba deplina capacitate de exercitiu. In cazul in care debitorul este minor, gajarea bunurilor sale pentru garantarea propriei datorii este posibila insa se poate face numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare. Este interzis insa ocrotitorului legal, parinte ori tutore, sa garanteze, in numele minorului, obligatia altuia.2)Cat priveste obiectul gajului, pot fi gajate bunuri mobile, corporale sau incorporale, cu conditia de a se afla in circuitul civil.3)Cat priveste formalitatile necesare constituirii gajului, mai multe reguli trebuie respectate, si anume:a)gajul trebuie sa fie constatat printr-un inscris inregistrat, care sa enunte suma datorata, felul si natura lucrurilor gajate sau descrierea calitatii, greutatii sau masurii lor.Inregistrarea care consta in pastrarea unui exemplar al inscrisului constatator al gajului, intr-o mapa speciala, se face la notarul public. Inscrisul si inregistrarea nu constituie conditii de validitate a gajului, ci urmaresc, in special, sa asigure opozabilitatea fata de terti a constituirii gajului, asigurand dreptul de preferinta al creditorului gajist fata de ceilalti creditori.b)daca bunul gajat este un mobil incoporal (ex. o creanta), pentru opozabilitate fata de terti, inclusiv pentru asigurarea dreptului de preferinta al creditorului, se cere intocmirea unui inscris, indiferent de valoarea datoriei, care sa fie inregistrat si care, in plus, trebuie notificat debitorului creantei gajate. Din momentul notificarii, debitorul creantei gajate nu mai poate face plata datoriei sale catre constituitorul gajului.In legatura cu lucrul gajat, creditorul are urmatoarele drepturi si obligatii:a)sa retina lucrul, daca este un gaj cu deposedare, pana la achitarea datoriei. Dreptul sau de retentie se mentine pana la achitarea intregii datorii, gajul fiind indivizibil, garantand, in intregul sau, fiecare fractiune din datorie;b)dreptul de a pastra bunul implica si dreptul creditorului de a-l revendica, pe temeiul dreptului real de gaj, din mana oricui s-ar gasi; posesorul de buna-credinta va putea opune dobandirea in temeiul art. 1909 Cod civil;c)creditorul are fata de constituitorul gajului calitatea de detentor precar, debitor pastrand calitatea de proprietar;d)creditorul raspunde dupa regulile de drept comun de pierderea ori determinarea bunului gajat, daca aceasta s-a produs din culpa sa;e)creditorul nu are dreptul sa se foloseasca de lucru; daca totusi o face, debitorul poate cere ca gajul sa fie pus sub sechestru;f)daca datoria a fost achitata, creditorul trebuie sa restituie lucrul primit in gaj, fiind indreptatit sa primeasca de la debitor cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru conservarea lucrului. Pana la restituirea acestor cheltuieli el are un drept de retentie.In cazul in care debitorul nu-si achita datoria, creditorul poate trece la realizarea gajului, ceea ce inseamna ca:a)are dreptul sa ceara instantei ca sa-i aprobe sa retina lucrul in contul creantei, pe baza unei expertize judiciare de estimare a valorii lucrului. Este nula orice conventie prin care s-ar prevedea ca creditorul sa-si aproprieze bunul fara formalitatile judiciare mentionate, fiind interzis, pactul comisoriu ori contractul pignorativ.b)are dreptul sa ceara vanzarea la licitatie publica a lucrului gajat, cu dreptul pentru creditor de a fi platit din lucrul gajat, cu preferinta inaintea altor creditori. Este nula conventia prin care s-ar prevedea o vanzare altfel decat prin licitatie publica (ex. o vanzare prin buna invoiala). Fiind un contract accesoriu, gajul se va stinge ca o consecinta a stingerii ori desfiintarii obligatiei principale. Stingerea obligatiei principale prin plata, compensatie, remitere de datorie etc, stinge si gajul; nulitatea ori anularea obligatiei principale are drept consecinta desfiintarea gajului.In domeniului prescriptiei extinctive, se considera ca lasarea gajului in mana creditorului constituie o recunoastere permanenta a datoriei, care are drept efect intreruperea prescriptiei dreptului la actiune privind obligatia principala.Gajul poate supravietui obligatiei principale in cazul in care debitorul a facut o alta datorie, catre acelasi creditor, dupa predarea gajului si aceasta datorie a devenit exigibila inainte de plata primei datorii; creditorul nu poate fi obligat sa restituie gajul pana la plata ambelor datorii, chiar si atunci cand s-ar fi stipulat ca gajul este subordonat obligatiei pe care debitorul a contractat-o dupa predarea in gaj a lucrului.Gajul se poate stinge si independent de obligatia principala, prin modurile obisnuite de stingere a obligatiilor, cum ar fi: renuntarea creditorului la garantie, pierderea fortuita a lucrului gajat etc. Daca bunul gajat care a pierit era asigurat, dreptul de gaj se va exercita asupra indemnizatiei de asigurare.Remiterea voluntara de catre creditor a lucrului gajat are drept efect stingerea gajului.


Alte cuvinte din "Dictionar Juridic"

Fuziunea Furt Fungibil « »Garant Garantii Garantii procesuale

Despre "Dictionar Juridic Roman"

Acest Dictionar Juridic Roman este un dictionar in care termeni juridici sunt explicati in detaliu, venind astfel in ajutorul tau, indiferent ca esti student, elev, profesor sau avocat. Acest dictionar de cuvinte juridice este o unealta la indemana pe care o puteti folosi in proiectele dumneavoastra, la scoala sau la munca.

Concluzii "Dictionar Juridic Roman"

Folositi cu incredere acest dictionar juridic roman pentru ca nu o sa va dezamageasca la greu.