șparli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ȘPARLÍ, sparlesc, vb. IV.
Tranz. (
Arg.) A șterpeli, a fura. ◊
Expr. A o șparli = a pleca pe neobservate, a o șterge. –
Et. nec.șparli (Dicționar de argou al limbii române, 2007)șparli, șparlesc v. t. a fura
șparli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)șparlí (a ~) (
fam.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. șparlésc, imperf. 3
sg. șparleá; conj. prez. 3
să șparleáscășparli (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ȘPARLÍ, șparlesc, vb. IV.
Tranz. (
Arg.) A șterpeli, a fura. ◊
Expr. A o șparli = a pleca pe neobservate, a o șterge. —
Et. nec.