împăia - explicat in DEX

împăia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎMPĂIÁ, împăiez, vb. I. Tranz. A umple cu paie pielea jupuită de pe un animal, spre a-i da acestuia înfățișarea naturală. [Pr.: -pă-ia] – În + paie (după fr. empailler).

împăia (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
împăiá, pers. 3 sg. împăiază, vb. I refl. (reg.; despre oi) primăvara oile se împăiază = le cresc sub firele vechi de lână alte fire noi (pai); a năpârli.

împăia (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
împăia, împăiez v. t. (intl.) a ucide.

împăia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
împăiá (a ~) vb., ind. prez. 3 împăiáză, 1 pl. împăiém; conj. prez. 3 să împăiéze; ger. împăínd

împăià (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
împăià v. a prepara animale moarte așa ca să le dea aparența vieții. [Lit. a le pune în paie].