împăduri - explicat in DEX

împăduri (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ÎMPĂDURÍ, împăduresc, vb. IV. Tranz. A planta arbori pentru a forma o pădure. – În + pădure.

împăduri (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
împădurí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împădurésc, imperf. 3 sg. împădureá; conj. prez. 3 să împădureáscă

împădurì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
împădurì v. a transforma în păduri pământuri, nisipuri.