ziulică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ZIULÍCĂ, ziulici, s. f. (
Fam.) Diminutiv al lui
zi; zilișoară, ziuliță, ziușoară. ◊
Loc. adv. Toată ziulica sau
ziulica toată, ziulica întreagă = de dimineață până seara. ◊
Expr. Cât e ziulica de mare = cât ține ziua.
Până în ziulica de astăzi = până acum. [
Pr.:
zi-u-] –
Zi +
suf. -ulică.