subuman (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBUMÁN, -Ă, subumani, -e, adj. Care se află în stadiu animalic;
fig. pe treaptă evolutivă inferioară. –
Sub1- +
uman (după
engl. subhuman).subuman (Dicționar de neologisme, 1986)SUBUMÁN, -Ă adj. Necorespunzător condiției umane; (
p. ext.) animalic. [Cf. fr.
sous-humain].
subuman (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBUMÁN, -Ă adj. necorespunzător condiției, demnității umane. (< engl.
subhuman)
subuman (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*subumán (su-bu-/sub-u-) adj. m.,
pl. subumáni; f. subumánă, pl. subumánesubuman (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBUMÁN, -Ă, subumani, -e, adj. Care se află în stadiu animalic;
fig. pe treaptă evolutivă inferioară. —
Sub1- +
uman (după
engl. subhuman).