subcomitet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBCOMITÉT, subcomitete, s. n. Parte a unui comitet însărcinată cu examinarea unor lucrări preliminare. –
Sub1- +
comitet (după
fr. sous-comitet).subcomitet (Dicționar de neologisme, 1986)SUBCOMITÉT s.n. Subdiviziune a unui comitet. [<
sub- +
comitet, cf. fr.
sous-comité].
subcomitet (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBCOMITÉT s. n. subdiviziune a unui comitet. (după fr.
sous-comité)
subcomitet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)subcomitét s. n.,
pl. subcomitétesubcomitet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBCOMITÉT, subcomitete, s. n. Parte a unui comitet însărcinată cu examinarea unor lucrări preliminare. —
Sub1- +
comitet (după
fr. sous-comitet).