reboteza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)REBOTEZÁ, rebotéz, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) boteza încă o dată (într-o altă religie sau cu alt nume). –
Re1- +
boteza (după
fr. rebaptiser).
reboteza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*rebotezá (a ~) vb.,
ind. prez. 2
sg. rebotézi, 3
reboteázăreboteza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)REBOTEZÁ, rebotez, vb. I.
Tranz. și
refl. A (se) boteza încă o dată (într-o altă religie sau cu alt nume). —
Pref. re- +
boteza (după
fr. rebaptiser).