pierzanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIERZÁNIE s. f. (
Pop.)
1. Moarte (năprasnică, violentă), ucidere în masă; primejdie de moarte, nenorocire, suferință mare, dezastru, prăpăd.
2. Decădere, degradare (morală); desfrâu, perdiție. –
Pierde +
suf. -anie.pierzanie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pierzánie (
pop.)
(-ni-e) s. f.,
art. pierzánia (-ni-a), g.-d. pierzánii, art. pierzániei