niciodată - explicat in DEX



niciodată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NICIODÁTĂ adv. În nici un moment, în nici o împrejurare, cu nici un (alt) prilej; nicicând, niciodinioară. ◊ Ca niciodată = așa cum nu s-a mai întâmplat vreodată. [Pr.: nici-o-] – Nici + odată.

niciodată (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
NICIODATĂ altă dată, când mi-o crește păr în palmă, când o face plopul pere și răchita micșunele, când o face spânul barbă, când o zbura porcul, joi după Paști, la anul, când o făta bostanul, la paștele cailor, la sfântu’ așteaptă, mâine (cu țidulă).

niciodată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!niciodátă (în nici un moment) (ni-cio-/nici-o-) adv. (~ n-a cântat mai bine)

niciodată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!nici odátă (nici cândva) conjcț. + adv. (nu l-am crezut ~, nu-l cred nici astăzi)

niciodată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!nici o dátă conjcț. + num. (nu a mâncat azi ~, nici de mai multe ori)

niciodată (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
niciodată adv. în nici într´un timp. [Lit. niciuna (singură) dată].

nicĭodată (Dicționaru limbii românești, 1939)
nicĭ-odátă adv. În nicĭ un timp. Nicĭ odată, nicĭ o singură dată (de ex., n’a nemerit).