neșansă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEȘÁNSĂ, neșanse, s. f. Întâmplare nefavorabilă; nenoroc, ghinion. –
Ne- +
șansă.neșansă (Dicționar de neologisme, 1986)NEȘÁNSĂ s.f. Întâmplare nefavorabilă; ghinion, nenoroc. [<
ne- +
șansă].
neșansă (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEȘÁNSĂ s. f. întâmplare nefavorabilă; ghinion, nenoroc. (< ne- + șansă)
neșansă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neșánsă s. f.,
g.-d. art. neșánsei; pl. neșánse