necondiționat - explicat in DEX



necondiționat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NECONDIȚIONÁT, -Ă, necondiționați, -te, adj. Care se acceptă fără condiții, fără rezerve. [Pr.: -ți-o-] – Ne- + condiționat (după fr. inconditionné).

necondiționat (Dicționar de neologisme, 1986)
NECONDIȚIONÁT, -Ă adj. Nesupus nici unei condiții, fără rezerve. [Pron. -ți-o-. / < ne- + condiționat, cf. fr. inconditionné].

necondiționat (Marele dicționar de neologisme, 2000)
NECONDIȚIONÁT, -Ă adj. nesupus nici unei condiții; fără rezerve. (după fr. inconditionné)

necondiționat (Dicționaru limbii românești, 1939)
* necondiționát, -ă adj. Fără condițiunĭ. Adv. S’a supus necondiționat.

necondiționat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
necondiționát (-ți-o-) adj. m., pl. necondiționáți; f. necondiționátă, pl. necondiționáte

necondiționat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
necondiționat a. și adv. fără condițiuni.