muzicoterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUZICOTERAPÍE s. f. Tratament al unor boli nervoase cu ajutorul audițiilor muzicale. – Din
fr. musicothérapie.muzicoterapie (Dicționar de neologisme, 1986)MUZICOTERAPÍE s.f. (
Med.) Tratament al anumitor boli nervoase cu ajutorul audițiilor muzicale. [Gen.
-iei. / < fr.
musicothérapie, cf. lat.
musica – muzică, gr.
therapeia – îngrijire].
muzicoterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)MUZICOTERAPÍE s. f. tratament al anumitor boli nervoase cu ajutorul audițiilor muzicale; meloterapie. (< fr.
musicothérapie)
muzicoterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)muzicoterapíe s. f.,
art. muzicoterapía, g.-d. muzicoterapíi, art. muzicoterapíei