marionetă - explicat in DEX

marionetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MARIONÉTĂ, marionete, s. f. Păpușă sau figurină acționată de o persoană (cu ajutorul unor sfori) spre a interpreta diferite roluri în teatrul de păpuși; fantoșă. ♦ Fig. Persoană care execută orbește ceea ce i se cere. ◊ (Adjectival) Guvernul-marionetă. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. marionette.

marionetă (Dicționar de neologisme, 1986)
MARIONÉTĂ s.f. 1. Păpușă manevrată cu sfori, care interpretează diferite roluri pe o scenă specială. 2. (Fig.) Executant servil, lipsit de individualitate; interpus. [Pron. -ri-o-. / < fr. marionnette].

marionetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MARIONÉTĂ s. f. 1. păpușă manevrată cu sfori, care interpretează diferite roluri pe o scenă specială. 2. (fig.) executant servil, lipsit de individualitate. 3. (mar.) scripete vertical turnant, la piciorul catargului, servind la ghidarea manevrelor. (< fr. marionnette)

marionetă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*marionétă f., pl. e (fr. marionette, d. Marion, dim. d. Marie, Maria). Barb. Păpușă care se întrebuințează la teatru popular numit Vasilachi. Fig. Manechin, om fără voință. V. fantoș.

marionetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
marionétă (-ri-o-) s. f., g.-d. art. marionétei; pl. marionéte

marionetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
marionetă f. 1. mică figură de lemn sau de carton ce se mișca cu niște firișoare, pe un teatru mic: teatru de marionete, jocul păpușilor; 2. fig. persoană fără caracter (= fr. marionnette).