mandarină - explicat in DEX

mandarină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MANDARÍNĂ, mandarine, s. f. Fructul mandarinului², asemănător cu portocala, dar mai mic decât aceasta, cu coaja portocalie mai subțire și cu miezul mai dulce. – Din fr. mandarine.

mandarină (Dicționar de neologisme, 1986)
MANDARÍNĂ s.f. Fructul mandarinului². [< fr. mandarine].

mandarină (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MANDARÍNĂ s. f. fructul mandarinului². (< fr. mandarine)

mandarină (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
mandarină, mandarine s. f. tânără atrăgătoare.

mandarină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
MANDARÍNĂ (‹ fr.) s. f. Fructul mandarinului², dulce-acrișor, sferic, puțin turtit, de culoare oranj, asemănător cu al portocalului, dar mai mic decât acesta, cu un conținut bogat în vitamine.

mandarină (Dicționaru limbii românești, 1939)
*mandarínă f., pl. e (fr. mandarine, care pare a veni d. mandarin). Un fel de portocală maĭ mică, maĭ închisă la coloare [!] și maĭ aromatică și a căreĭ coajă se desprinde foarte ușor.

mandarină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mandarínă s. f., g.-d. art. mandarínei; pl. mandaríne

mandarină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mandarină f. mică portocală foarte mirositoare.