hibernacul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIBERNÁCUL, hibernaculi, s. m. (
Bot.) Mugure metamorfozat și caduc, care constituie partea de rezistență în timpul iernii a unor plante acvatice. – Din
fr. hibernacle.hibernacul (Dicționar de neologisme, 1986)HIBERNÁCUL s.n. (
Bot.) Mugure metamorfozat și caduc, care constituie organul de rezistență (de iernare) al unor plante acvatice. [< germ.
Hibernakel].
hibernacul (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIBERNÁCUL s. n. mugur metamorfozat și caduc, hibernant. (< fr.
hibernacle)