estompat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESTOMPÁT, -Ă, estompați, -te, adj. Cu conturul șters, ale cărui umbre sunt îndulcite;
fig. pierdut în umbră, vag, imprecis. –
V. estompa.estompat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESTOMPÁT, -Ă, estompați, -te, adj. Cu conturul șters, ale cărui umbre sunt atenuate;
fig. pierdut în umbră, vag, imprecis. —
V. estompa.