scrupulos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SCRUPULÓS, -OÁSĂ, scrupuloși, -oase, adj. 1. Care are, care manifestă scrupule; corect, cinstit; conștiincios, meticulos.
2. Făcut cu atenție, cu grijă, în mod conștiincios, meticulos. – Din
fr. scrupuleux, lat. scrupulosus.scrupulos (Dicționar de neologisme, 1986)SCRUPULÓS, -OÁSĂ adj. Care are scrupule; (
p. ext.) cinstit, corect. ♦ Care își face conștiincios, cu exactitate datoria; făcut îngrijit, conștiincios. [Cf. fr.
scrupuleux].
scrupulos (Marele dicționar de neologisme, 2000)SCRUPULÓS, -OÁSĂ adj. 1. care are scrupule; cinstit, corect. 2. care își face conștiincios, cu exactitate datoria. ◊ făcut îngrijit, conștiincios. (< fr.
scrupuleux, lat.
scrupulosus)
scrupulos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)scrupulós adj. m.,
pl. scrupulóși; f. scrupuloásă, pl. scrupuloásescrupulos (Dicționaru limbii românești, 1939)* scrupulós, -oásă adj. (lat.
scrupulosus). Plin de scrupule, onest, corect, exact:
om scrupulos, conștiință scrupuloasă. Exact minuțios:
analiză scrupuloasă. Adv. Cu scrupul:
a lucra scrupulos.scrupulos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)scrupulos a.
1. care are încă scrupule din cauza unei conștiințe prea delicate;
2.
exact, conform regulei, minuțios:
atențiune scrupuloasă.scrupulos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SCRUPULÓS, -OÁSĂ, scrupuloși, -oase, adj. 1. Care are, care manifestă scrupule; corect, cinstit; conștiincios, meticulos.
2. Făcut cu atenție, cu grijă, în mod conștiincios, meticulos. — Din
fr. scrupuleux, lat. scrupulosus.