monosepal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MONOSEPÁL, -Ă, monosepali, -e, adj. (
Bot.; despre flori) Care are o singură sepală; (despre plante) care are florile cu o singură sepală. – Din
fr. monosépale.monosepal (Dicționar de neologisme, 1986)MONOSEPÁL, -Ă adj. (
Despre flori) Cu o singură sepală; gamosepal; (
despre plante) care are florile cu o singură sepală. [Cf. fr.
monosépale].
monosepal (Marele dicționar de neologisme, 2000)MONOSEPÁL, -Ă adj. (despre flori) cu o singură sepală; (despre plante) care are astfel de flori. (< fr.
monosépale)
monosepal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)monosepál adj. m.,
pl. monosepáli; f. monosepálă, pl. monosepále