MANIVELAMANIV'ELĂ, manivele, s.f. |Pârghie|| (|cotită|cotit| sau curbă) care serveşte la acţionarea unui mecanism, la transformarea unei mişcări de rotaţie într-o mişcare |rectilinie|rectiliniu| (şi invers) etc. - Din fr.
manivelle.MANIV'ELĂ s.
(TEHN.) 1. (înv.) sucitor.
(~ la o maşină.) 2. v.
|cocârlă||.
maniv'elă s. f., g.-d. art.
maniv'elei; pl.
maniv'ele