mandarinat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MANDARINÁT s. n. Funcția mandarinului
1; timpul cât un mandarin
1 își exercită funcția. – Din
fr. mandarinat.mandarinat (Dicționar de neologisme, 1986)MANDARINÁT s.n. 1. Titlu, funcție de mandarin
1.
2. (
Ironic) Atitudine disprețuitoare față de oamenii simpli. [Pl.
-te. / cf. fr.
mandarinat].
mandarinat (Marele dicționar de neologisme, 2000)MANDARINÁT s. n. 1. titlu, demnitatea de mandarin
1 (1). 2. funcția mandarinului. 3. (fig.) grup social pretinzând a forma o clasă aparte, privilegiată, exercitând o autoritate intelectuală arbitrară și sufocantă. (< fr.
mandarinat)
mandarinat (Dicționaru limbii românești, 1939)*mandarinát n., pl.
e. Funcțiunea (calitatea) de mandarin.
mandarinat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mandarinát s. n.,
pl. mandarináte