libație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)LIBÁȚIE, libații, s. f. (În antichitate) Act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității. ♦
P. ext. Închinare a paharului cu băutură în cinstea cuiva la o petrecere. [
Var.:
libațiúne s. f.] – Din
fr. libation, lat. libatio, -onis.