intraductibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INTRADUCTÍBIL, -Ă, intraductibili, -e, adj. Care nu poate fi tradus dintr-o limbă în alta. –
In1- +
traductibil. Cf. fr. intraduisible.intraductibil (Dicționar de neologisme, 1986)INTRADUCTÍBIL, -Ă adj. De netradus. [Cf. it.
intraductibile].
intraductibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INTRADUCTÍBIL, -Ă adj. care nu se poate traduce. (după it.
intraductibile)
intraductibil (Dicționaru limbii românești, 1939)*intraductíbil, -ă adj. (d.
traductibil). Care nu se poate traduce:
text intraductibil.intraductibil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)intraductíbil adj. m.,
pl. intraductíbili; f. intraductíbilă, pl. intraductíbileintraductibil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)intraductibil a. ce nu se poate traduce.
intraductibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)INTRADUCTÍBIL, -Ă, intraductibili, -e, adj. Care nu poate fi tradus dintr-o limbă în alta. —
In1- +
traductibil. Cf. fr. intraduisible.